Cititor RECOLTA.EU: De ce cultivă România porumb modificat genetic, deşi nu s-au făcut studii de impact asupra biodiversităţii?
21/05/2010
Sursa: recolta.eu
Articolele publicate pe tema organismelor modificate genetic continuă, astăzi, cu replica unui cititor la materialul apărut oeri – Ce sunt organismele modificate genetic şi alimentele obţinute din organisme modificate genetic?.
Astfel, Nicolae este de părere că informaţiile trebuie să fie bazate pe mai multe surse, obiective şi cotate. Punctual, el atrage atenţia asupra unor aspecte omise în materialul prezentat.
Microorganismul Bt se foloseste in agricultura, intr-adevar, dar aceasta se regaseste in sol in forma INACTIVA. In urma transgenezei Bt se regaseste in fiecare celula a plantei modificate genetic in forma ACTIVA. Este o diferenta uriasa intre aceste doua cazuri, precizează Nicolae.
În privinţa delimitării culturilor de plante modificate genetic prin distanţa minimă de 200 de metri, cititorul consideră drept ineficientă această măsură, atâta timp cât nu sunt luaţi în calcul şi vectorii de transmitere – vânt, insecte, păsări.
El atrage atenţia şi asupra absenţei studiilor de impact asupra biodiversităţiim efectuate în ţara noastră. DE CE cultiva atunci Romania porumb modificat genetic desi in tara noastra nu s-au efectuat studii privind impactul acestui porumb asupra biodiversitatii din Romania? Conditiile locale din Romania sunt altele, biodiversitatea din tara noastra este diferita fata de cea SUA. Ca si consumator nu sunt satisfacut de o analiza care ia in considerare doar studiile efectuate de producatorul de OMG (ex. Monsanto) si conditiile unei alte tari. Totodata, studii independente cotate demonstreaza riscurile aasupra sanatatii. (ex. Studiul lui Seralini – http://www.biolsci.org/v05p0706.htm), spune Nicolae.
Romania a birocratizat reglementarea OMG prin foarte multe legi (cele mai multe reglementari pe OMG din UE), totusi, unele tari au ales o alta metoda, cea de INTERZICERE a cultivarii pana se demonstreaza siguranta lor pe termen lung. Asa a procedat: Franta, Austria, Ungaria, Grecia si alte tari Europene. Consider ca restrictiile impuse de aceste tari se justifica avand in vedere studiile mai sus mentionate si rezultatele sondajelor de opinie pe aceasta tema. Ultimul cuvant TREBUIE sa fie spus de consumator. Noi consumam aceste produse si noi suntem cei expusi la aceste riscuri. Romania pierde timp si resurse financiare pretioase prin reglementarea si promovarea unor culturi care deja se dovedesc a fi inutile si care nu ofera nici o solutie pe termen lung, a conchis cititorul nostru.
Un sondaj care se derulează în prezent pe pagina cotidianului de ştiri agricole RECOLTA.EU arată că 70% din respondenţi se declară împotriva cultivării plantelor modificate genetic în România, în vreme ce 27% au răspuns afirmativ iar 3% nu ştiu.
Sondajul a fost desfăşurat în perioada 16 martie – 20 mai 2010. Au răspuns la întrebări 1091 de persoane, majoritatea având activitate în sectorul agricol şi industria alimentară.
Articolele publicate pe tema organismelor modificate genetic continuă, astăzi, cu replica unui cititor la materialul apărut oeri – Ce sunt organismele modificate genetic şi alimentele obţinute din organisme modificate genetic?.
Astfel, Nicolae este de părere că informaţiile trebuie să fie bazate pe mai multe surse, obiective şi cotate. Punctual, el atrage atenţia asupra unor aspecte omise în materialul prezentat.
Microorganismul Bt se foloseste in agricultura, intr-adevar, dar aceasta se regaseste in sol in forma INACTIVA. In urma transgenezei Bt se regaseste in fiecare celula a plantei modificate genetic in forma ACTIVA. Este o diferenta uriasa intre aceste doua cazuri, precizează Nicolae.
În privinţa delimitării culturilor de plante modificate genetic prin distanţa minimă de 200 de metri, cititorul consideră drept ineficientă această măsură, atâta timp cât nu sunt luaţi în calcul şi vectorii de transmitere – vânt, insecte, păsări.
El atrage atenţia şi asupra absenţei studiilor de impact asupra biodiversităţiim efectuate în ţara noastră. DE CE cultiva atunci Romania porumb modificat genetic desi in tara noastra nu s-au efectuat studii privind impactul acestui porumb asupra biodiversitatii din Romania? Conditiile locale din Romania sunt altele, biodiversitatea din tara noastra este diferita fata de cea SUA. Ca si consumator nu sunt satisfacut de o analiza care ia in considerare doar studiile efectuate de producatorul de OMG (ex. Monsanto) si conditiile unei alte tari. Totodata, studii independente cotate demonstreaza riscurile aasupra sanatatii. (ex. Studiul lui Seralini – http://www.biolsci.org/v05p0706.htm), spune Nicolae.
Romania a birocratizat reglementarea OMG prin foarte multe legi (cele mai multe reglementari pe OMG din UE), totusi, unele tari au ales o alta metoda, cea de INTERZICERE a cultivarii pana se demonstreaza siguranta lor pe termen lung. Asa a procedat: Franta, Austria, Ungaria, Grecia si alte tari Europene. Consider ca restrictiile impuse de aceste tari se justifica avand in vedere studiile mai sus mentionate si rezultatele sondajelor de opinie pe aceasta tema. Ultimul cuvant TREBUIE sa fie spus de consumator. Noi consumam aceste produse si noi suntem cei expusi la aceste riscuri. Romania pierde timp si resurse financiare pretioase prin reglementarea si promovarea unor culturi care deja se dovedesc a fi inutile si care nu ofera nici o solutie pe termen lung, a conchis cititorul nostru.
Un sondaj care se derulează în prezent pe pagina cotidianului de ştiri agricole RECOLTA.EU arată că 70% din respondenţi se declară împotriva cultivării plantelor modificate genetic în România, în vreme ce 27% au răspuns afirmativ iar 3% nu ştiu.
Sondajul a fost desfăşurat în perioada 16 martie – 20 mai 2010. Au răspuns la întrebări 1091 de persoane, majoritatea având activitate în sectorul agricol şi industria alimentară.
