India: S-au descoperit daunatori rezistenti la bumbacul Bt.
19/03/2010
Sursa: www.gmo-safety.eu
Oamenii de ştiinţă din statul indian Gujarat au descoperit daunatori rezistenti în plantatiile de bumbac Bt. Experţii Indieni fac apel la măsuri mai eficiente pentru a preveni sau, cel puţin pentru a încetini răspândirea daunatorilor rezistenti. Până în prezent, s-au semnalat rezistenţe doar la prima generaţie de plante de bumbac Bt, care sunt cultivate in India din anul 2002. Variantele mai noi de bumbac Bt nu au fost încă afectate.
Oamenii de stiinta de la companiile Mahyco şi Monsanto, producătorul bumbacului modificat genetic Bollgard, au gasit daunatori rezistente în patru regiuni din Gujarat, organismul daunator fiind insecta Pectinophora gossypiella (viermlee bumbacului). Bumbacul Bollgard conţine proteina Bt Cry1Ac pentru al proteja împotriva dăunătorilor. Până în prezent, nu au fost găsite daunatori rezistenti în celelalte opt state indiene cultivatoare de bumbac Bt.
In India s-au efectuat controale de teren pentru a verifica posibila apariţie a rezistenţei în rândul daunatorilor de bumbac inca din anul 2003. În urma descoperirii, monitorizarea va fi intensificata prin implicarea unei reţele de experţi condusa de Institutul Indian Central pentru Cercetarea Bumbacului. Monsanto şi Mahyco considera că dezvoltarea rezistenţei este un fenomen natural care era de asteptat sa se intample.
A doua generaţie de bumbac Bt (Bollgard II) nu a fost încă afectat de daunatorul rezistent. Bollgard II este cultivat în India din anul 2006, şi nu conţine doar una, ci doua proteine diferite BT (Cry1Ac şi Cry2Ab), care vizează viermele bumbacului dar si alti dăunători. Dezvoltarea unor dăunători rezistente este mai puţin susceptibila la plante cu mai multe substanţe insecticide independente active.
În 2009, Bollgard II a fost cultivat de 65 la suta din agricultorii din Gujarat. Această cifră este de aşteptat să crească la 90 la suta in 2010. Între timp, Monsanto dezvolta a treia generatie de bumbac Bt, care va cuprinde trei proteine Bt diferite.
Cercetarea cauzelor: zone de refugiu reduse
Expertii suspecta că apariţia dăunătorilor rezistente poate fi atribuită la două cauze. În primul rând,se suspectează că nu au fost suficient de mari zonele de refugiu plantate cu soiuri de bumbac convenţionale. Dauantorii nerezistenti pot supravieţui pe aceste domenii şi pot controla numarul dăunătorilor rezistenti prin inmultire incrucisata. În al doilea rând, experţii banuiesc că, cultivarea ilegală de bumbac Bt înainte de a fi aprobată oficial de către Institutul Indian Central pentru Cercetarea Bumbacului în 2002 ar fi putea juca un rol. Este posibil ca plantele astfel obtinute sa nu contina cantitati suficiente de proteine Bt, care ar fi încurajat apariţia dăunătorilor rezistenti.
Agricultorii vor beneficia de o formare mai bună, în colaborare cu CICR, care subliniază importanţa măsurilor de cultivare adecvate pentru a preveni sau, cel puţin încetini răspândirea organismelor daunatoare rezistente. Ca si suprafeţele de refugiu adecvate, aceste măsuri includ aratul la o adancime mai mare, o rotaţie a diferitelor culturi şi îndepărtarea reziduurilor de recoltă, de exemplu, prin animalele care pasc pe câmpurile recoltate.
În 2008, omul de stiinta american Bruce Tabashnik a subliniat într-un studiu că primele semne ale apariţiei dăunătorilor rezistente la proteina Cry1Ac au fost găsite în bumbacul Bt din SUA. Primul daunator rezistent la bumbac (Helicoverpa Zea), sa dezvoltat în 2003, după şapte ani de cultivare. Cu toate acestea, pana acum, nu a aparut alt dăunător rezistent. El a recomandat adoptarea unor măsuri de gestionare a rezistenţei, inclusiv cultivarea plantelor Bt cu două sau mai multe proteine Bt diferite, creşterea concentraţiilor de toxina în plante şi extinderea dimensiunii acestor zone de refugiu.
Oamenii de ştiinţă din statul indian Gujarat au descoperit daunatori rezistenti în plantatiile de bumbac Bt. Experţii Indieni fac apel la măsuri mai eficiente pentru a preveni sau, cel puţin pentru a încetini răspândirea daunatorilor rezistenti. Până în prezent, s-au semnalat rezistenţe doar la prima generaţie de plante de bumbac Bt, care sunt cultivate in India din anul 2002. Variantele mai noi de bumbac Bt nu au fost încă afectate.
Oamenii de stiinta de la companiile Mahyco şi Monsanto, producătorul bumbacului modificat genetic Bollgard, au gasit daunatori rezistente în patru regiuni din Gujarat, organismul daunator fiind insecta Pectinophora gossypiella (viermlee bumbacului). Bumbacul Bollgard conţine proteina Bt Cry1Ac pentru al proteja împotriva dăunătorilor. Până în prezent, nu au fost găsite daunatori rezistenti în celelalte opt state indiene cultivatoare de bumbac Bt.
In India s-au efectuat controale de teren pentru a verifica posibila apariţie a rezistenţei în rândul daunatorilor de bumbac inca din anul 2003. În urma descoperirii, monitorizarea va fi intensificata prin implicarea unei reţele de experţi condusa de Institutul Indian Central pentru Cercetarea Bumbacului. Monsanto şi Mahyco considera că dezvoltarea rezistenţei este un fenomen natural care era de asteptat sa se intample.
A doua generaţie de bumbac Bt (Bollgard II) nu a fost încă afectat de daunatorul rezistent. Bollgard II este cultivat în India din anul 2006, şi nu conţine doar una, ci doua proteine diferite BT (Cry1Ac şi Cry2Ab), care vizează viermele bumbacului dar si alti dăunători. Dezvoltarea unor dăunători rezistente este mai puţin susceptibila la plante cu mai multe substanţe insecticide independente active.
În 2009, Bollgard II a fost cultivat de 65 la suta din agricultorii din Gujarat. Această cifră este de aşteptat să crească la 90 la suta in 2010. Între timp, Monsanto dezvolta a treia generatie de bumbac Bt, care va cuprinde trei proteine Bt diferite.
Cercetarea cauzelor: zone de refugiu reduse
Expertii suspecta că apariţia dăunătorilor rezistente poate fi atribuită la două cauze. În primul rând,se suspectează că nu au fost suficient de mari zonele de refugiu plantate cu soiuri de bumbac convenţionale. Dauantorii nerezistenti pot supravieţui pe aceste domenii şi pot controla numarul dăunătorilor rezistenti prin inmultire incrucisata. În al doilea rând, experţii banuiesc că, cultivarea ilegală de bumbac Bt înainte de a fi aprobată oficial de către Institutul Indian Central pentru Cercetarea Bumbacului în 2002 ar fi putea juca un rol. Este posibil ca plantele astfel obtinute sa nu contina cantitati suficiente de proteine Bt, care ar fi încurajat apariţia dăunătorilor rezistenti.
Agricultorii vor beneficia de o formare mai bună, în colaborare cu CICR, care subliniază importanţa măsurilor de cultivare adecvate pentru a preveni sau, cel puţin încetini răspândirea organismelor daunatoare rezistente. Ca si suprafeţele de refugiu adecvate, aceste măsuri includ aratul la o adancime mai mare, o rotaţie a diferitelor culturi şi îndepărtarea reziduurilor de recoltă, de exemplu, prin animalele care pasc pe câmpurile recoltate.
În 2008, omul de stiinta american Bruce Tabashnik a subliniat într-un studiu că primele semne ale apariţiei dăunătorilor rezistente la proteina Cry1Ac au fost găsite în bumbacul Bt din SUA. Primul daunator rezistent la bumbac (Helicoverpa Zea), sa dezvoltat în 2003, după şapte ani de cultivare. Cu toate acestea, pana acum, nu a aparut alt dăunător rezistent. El a recomandat adoptarea unor măsuri de gestionare a rezistenţei, inclusiv cultivarea plantelor Bt cu două sau mai multe proteine Bt diferite, creşterea concentraţiilor de toxina în plante şi extinderea dimensiunii acestor zone de refugiu.
