Ministrul Agriculturii, Mihai Dumitru: Nu voi încuraja culturile cu organisme modificate genetic
01/03/2010
Sursa: Curentul.ro
Autor: Iulia Nueleanu
Ministrul Agriculturii, Mihai Dumitru, este adeptul unei politici prudenţiale vizavi de organismele modificate genetic. Experienţa acumultă la Bruxelles, precum şi practica europeană îl determină să adopte o poziţie echilibrată pe această temă. Despre ideile noului ministru al Agriculturii cu privire la organismele modificate genetic, precum şi despre banii pregătiţi pentru proiectele de infrastructură rurală, aflaţi în a doua parte a interviului acordat de Mihai Dumitru ziarului „Curentul“.
- În Romånia, se discută foarte mult despre plantele modificate genetic. Nu ştiu dacă ştiţi, e o decizie a Curţii de Apel din Cluj de acum două zile prin care se spune că seminţele de cultură nu mai pot fi contaminate cu organisme modificate genetic. Care este strategia dvs, ca ministru al Agriculturii, în legătură cu organismele modificate genetic?
- Strategia noastră, a ministerului este să respectăm legea şi reglementările ei europene. Atåt timp cåt un hibrid sau un soi de porumb sau de plantă este autorizată pentru punerea în cultură sau punerea pe piaţă în baza unui aviz ştiinţific emis de către Agenţia Europeană de Siguranţă a Alimentului (EFSA) şi Comisia Europeană sau Consiliul European a autorizat acest produs să fie pus în cultură, noi, ca minister, vom analiza dacă este oportun din punct de vedere economic şi agronomic să folosim produsul respectiv. Deocamdată, există o singură situaţie, porumb MON 810 care este autorizat şi se cultivă la noi.
- Dar cele mai multe ţări europene au renunţat la aceste culturi.
- Există state europene care cultivă, există state europene care, dacă vreţi, au interdicţie totală şi există state europene care sunt prudente, iar eu aş califica Romånia, din acest punct de vedere, în categoria statelor prudente.
- Veţi încuraja sau veţi descuraja aceste culturi?
- Nu voi încuraja, voi fi foarte prudent. Atat timp cat situaţia este echilibrată, nu se creează probleme pentru populaţie şi pentru mediu, şi atåt timp cåt există şi avantaje evidente ale cultivării acestui produs, probabil că vom fi de acord. Atåt timp cåt balanţa înclină înspre partea de a nu cultiva, voi spune nu. Dar dacă este în avantajul sectorului agricol din Romånia şi nu am o dovadă ştiinţifică clară că este dăunător pentru sănătate sau mediu, voi da întaietate sectorului agricol că suntem Ministerul Agriculturii. Dar am avut şi o discuţie în Guvern, pentru a ne stabili o poziţie coerentă, propunerea mea personală fiind de a fi prudenţi, de a fi un stat prudent pe acest subiect.
- Vorbeaţi recent despre proiectele integrate la sate: canal, apă, grădiniţe. Sunt pregătite, credeţi, comunităţile rurale romåneşti să acceseze aceste proiecte?
- Sunt peste aşteptările noastre. Avem măsura 322, măsura de infrastructură investiţii, în infrastructura rurală şi renovarea satelor şi dezvoltarea serviciilor. Este o măsură integrată. Romånia a optat pentru a integra într-o singură măsură toate aceste investiţii la sate. Şi vă spun de ce s-a optat pentru această opţiune. În perioada programului SAPARD, s-a mers pe proiecte individuale: se făcea apa, se făcea canal, se făcea drum, dar se făceau separat. Şi atunci, a fost o situaţie în care am făcut drumul anul ăsta şi peste doi ani s-a venit să se bage apă. Şi s-a spart drumul. Sau canal. Sau au făcut apa şi n-aveam canal. Şi atunci am creat nişte probleme de mediu. Atunci am considerat că este oportun să facem o posibilitate de a integra aceste proiecte. Astfel încåt o primărie care vrea să facă apă, canal, drum, renovarea căminului cultural, s-o facă o dată.
- Sunt bani?
- Sunt. Noi avem o alocaţie financiară foarte importantă pentru aceasta: 1,7 miliarde de euro pe 6 ani. Este, dacă vreţi, o sumă care nu ştiu dacă a mai fost vreodată investită în astfel de infrastructură în Romånia. Dar noi avem 2.860 de comune. Am putea să avem de 10 ori suma asta şi n-am rezolva toate problemele din comunele Romåniei. Acum, avem o situaţie în care avem de 7 ori mai multe proiecte decåt bani. Şi cånd ai de 7 ori mai multe proiecte decåt bani, la sfårşitul fiecărui proces vei avea 6 nemulţumiţi şi un fericit. Şi cei nemulţumiţi vor spune întotdeauna că selecţia nu s-a făcut corect.
- Pe criterii politice?
- Nu. Deci rolul nostru, rolul ministerului pe care-l conduc este ca această selecţie să se facă corect. Deci noi avem un set de criterii de selecţie şi punctaje. Şi important este ca aceste criterii de selecţie şi punctaje să se aplice corect tuturor celor care depun proiecte şi ăsta este exerciţiul pe care-l facem noi acum la APIA.
- Şi dacă mai sună deputatul X din colegiu sau preşedintele Consiliului Judeţean Y?
- Nu cred că deputatul X poate schimba punctajul acesta. Noi am încercat chiar să schimbăm, să luăm evaluatorii dintr-un judeţ, şi-am făcut asta şi i-am pus în alt judeţ pentru a limita cåt putem de mult aceste influenţe.
- Cum comunicaţi cu domnul Cioloş?
- Noi, foarte bine cu dumnealui, de fiecare dată cånd am ocazia, discutăm.
- Vă dă sfaturi?
- I-am cerut şi sfaturi, mai degrabă legate de activitatea dumnealui ca ministru. Dumnealui a avut această experienţă înaintea mea.
- Şi dumneavoastră aţi lucrat la Bruxelles înainte. Dumnealui vă cere sfaturi?
- Îmi cerea sfaturi cand eu eram la Bruxelles şi dumnealui aici, acum s-a schimbat schimbarea, eu îi cer sfaturi cåt dumnealui e la Bruxelles şi eu sunt aici.
- Şi înţeleg că vă dă acele sfaturi pe care i le cereţi.
- Cånd poate să mi le dea, mi le dă, cånd nu poate, nu mi le dă.
- S-a vorbit foarte mult despre alegerea domnului Cioloş pentru funcţia de comisar European. Este un avantaj pentru Romånia?
- Eu cred că este un mare avantaj pentru Romånia. În primul rånd pentru recunoaşterea rolului Romåniei în Uniunea Europeană.
- Dincolo de asta. Pentru agricultura românească?
- Acest portofoliu foarte important este, cred, din punct de vedere financiar, printre primele portofolii. Faptul că i s-a acordat Romåniei acest portofoliu înseamnă o recunoaştere a Romåniei ca rol în UE, ca stat. Şi înseamnă dincolo de asta şi recunoaşterea competenţei domnului Cioloş, a recunoaşterii dumnealui ca un expert şi ca o personalitate care poate să facă un succes din acest mandat. Dacă vreţi, din punct de vedere al avantajelor pe care dumnealui le poate oferi Romåniei, eu nu văd aceste avantaje, pentru că dumnealui are acolo mandatul de a fi echidistant cu toate statele membre, de a trata toate statele membre la fel. Există un avantaj, dacă vreţi, prin faptul că dumnealui poate înţelege mult mai uşor situaţia din Romånia. Nu trebuie să-i explic particularităţile sectorului agricol romånesc şi lucruri pe care un comisar din alt stat membru poate nu le-ar fi înţeles. Că sunt foarte multe aspecte în Romånia care nu sunt comune altor state membre şi atunci eu mă pot înţelege mai uşor cu domnul Cioloş. Nu trebuie să fac un efort foarte mare de a explica situaţia.
- O ultimă întrebare. Regretaţi că aţi plecat de la Bruxelles şi aţi venit să conduceţi Ministerul Agriculturii?
- Nu.
- Este o provocare?
- Este o mare provocare.
- Credeţi că veţi reuşi ceea ce n-au reuşit foarte mulţi miniştri ai Agriculturii?
- Altfel n-aş fi venit aici. Dacă nu porneam cu convingerea că voi reuşi, n-aş fi acceptat, n-aş fi venit aici. Am venit cu entuziasm, cu determinare.
- Sunteţi printre puţinii care aveau o carieră de succes la Bruxelles, acolo printre toţi experţii şi aţi ales să veniţi aici ministru al Agriculturii, unde vin fermierii cu oaia la poarta ministerului.
- Să ştiţi că aici ai contact cu lumea reală, cu agricultura reală. Este un contact pe care-l aveam şi de acolo, dar mult mai rar.
- Mai veneau şi acolo ce-i drept.
- Mai veneau şi acolo, şi uneori mai veneau mult mai agresivi. Dacă vă uitaţi la clădirile Comisiei Europene, vedeţi că unele mai poartă nişte urme de pe la nişte demonstraţii mai violente care au avut loc acolo.
- Vă urez succes şi să sperăm că va fi un mandat de succes după multe nerealizări în acest domeniu în Romånia.
- Mi-am propus să rezolv o bună parte din ele. Am o listă de priorităţi şi cel puţin pe acele priorităţi vreau să fac paşi importanţi înainte.
- Succes!
- Mulţumesc.
Autor: Iulia Nueleanu
Ministrul Agriculturii, Mihai Dumitru, este adeptul unei politici prudenţiale vizavi de organismele modificate genetic. Experienţa acumultă la Bruxelles, precum şi practica europeană îl determină să adopte o poziţie echilibrată pe această temă. Despre ideile noului ministru al Agriculturii cu privire la organismele modificate genetic, precum şi despre banii pregătiţi pentru proiectele de infrastructură rurală, aflaţi în a doua parte a interviului acordat de Mihai Dumitru ziarului „Curentul“.
- În Romånia, se discută foarte mult despre plantele modificate genetic. Nu ştiu dacă ştiţi, e o decizie a Curţii de Apel din Cluj de acum două zile prin care se spune că seminţele de cultură nu mai pot fi contaminate cu organisme modificate genetic. Care este strategia dvs, ca ministru al Agriculturii, în legătură cu organismele modificate genetic?
- Strategia noastră, a ministerului este să respectăm legea şi reglementările ei europene. Atåt timp cåt un hibrid sau un soi de porumb sau de plantă este autorizată pentru punerea în cultură sau punerea pe piaţă în baza unui aviz ştiinţific emis de către Agenţia Europeană de Siguranţă a Alimentului (EFSA) şi Comisia Europeană sau Consiliul European a autorizat acest produs să fie pus în cultură, noi, ca minister, vom analiza dacă este oportun din punct de vedere economic şi agronomic să folosim produsul respectiv. Deocamdată, există o singură situaţie, porumb MON 810 care este autorizat şi se cultivă la noi.
- Dar cele mai multe ţări europene au renunţat la aceste culturi.
- Există state europene care cultivă, există state europene care, dacă vreţi, au interdicţie totală şi există state europene care sunt prudente, iar eu aş califica Romånia, din acest punct de vedere, în categoria statelor prudente.
- Veţi încuraja sau veţi descuraja aceste culturi?
- Nu voi încuraja, voi fi foarte prudent. Atat timp cat situaţia este echilibrată, nu se creează probleme pentru populaţie şi pentru mediu, şi atåt timp cåt există şi avantaje evidente ale cultivării acestui produs, probabil că vom fi de acord. Atåt timp cåt balanţa înclină înspre partea de a nu cultiva, voi spune nu. Dar dacă este în avantajul sectorului agricol din Romånia şi nu am o dovadă ştiinţifică clară că este dăunător pentru sănătate sau mediu, voi da întaietate sectorului agricol că suntem Ministerul Agriculturii. Dar am avut şi o discuţie în Guvern, pentru a ne stabili o poziţie coerentă, propunerea mea personală fiind de a fi prudenţi, de a fi un stat prudent pe acest subiect.
- Vorbeaţi recent despre proiectele integrate la sate: canal, apă, grădiniţe. Sunt pregătite, credeţi, comunităţile rurale romåneşti să acceseze aceste proiecte?
- Sunt peste aşteptările noastre. Avem măsura 322, măsura de infrastructură investiţii, în infrastructura rurală şi renovarea satelor şi dezvoltarea serviciilor. Este o măsură integrată. Romånia a optat pentru a integra într-o singură măsură toate aceste investiţii la sate. Şi vă spun de ce s-a optat pentru această opţiune. În perioada programului SAPARD, s-a mers pe proiecte individuale: se făcea apa, se făcea canal, se făcea drum, dar se făceau separat. Şi atunci, a fost o situaţie în care am făcut drumul anul ăsta şi peste doi ani s-a venit să se bage apă. Şi s-a spart drumul. Sau canal. Sau au făcut apa şi n-aveam canal. Şi atunci am creat nişte probleme de mediu. Atunci am considerat că este oportun să facem o posibilitate de a integra aceste proiecte. Astfel încåt o primărie care vrea să facă apă, canal, drum, renovarea căminului cultural, s-o facă o dată.
- Sunt bani?
- Sunt. Noi avem o alocaţie financiară foarte importantă pentru aceasta: 1,7 miliarde de euro pe 6 ani. Este, dacă vreţi, o sumă care nu ştiu dacă a mai fost vreodată investită în astfel de infrastructură în Romånia. Dar noi avem 2.860 de comune. Am putea să avem de 10 ori suma asta şi n-am rezolva toate problemele din comunele Romåniei. Acum, avem o situaţie în care avem de 7 ori mai multe proiecte decåt bani. Şi cånd ai de 7 ori mai multe proiecte decåt bani, la sfårşitul fiecărui proces vei avea 6 nemulţumiţi şi un fericit. Şi cei nemulţumiţi vor spune întotdeauna că selecţia nu s-a făcut corect.
- Pe criterii politice?
- Nu. Deci rolul nostru, rolul ministerului pe care-l conduc este ca această selecţie să se facă corect. Deci noi avem un set de criterii de selecţie şi punctaje. Şi important este ca aceste criterii de selecţie şi punctaje să se aplice corect tuturor celor care depun proiecte şi ăsta este exerciţiul pe care-l facem noi acum la APIA.
- Şi dacă mai sună deputatul X din colegiu sau preşedintele Consiliului Judeţean Y?
- Nu cred că deputatul X poate schimba punctajul acesta. Noi am încercat chiar să schimbăm, să luăm evaluatorii dintr-un judeţ, şi-am făcut asta şi i-am pus în alt judeţ pentru a limita cåt putem de mult aceste influenţe.
- Cum comunicaţi cu domnul Cioloş?
- Noi, foarte bine cu dumnealui, de fiecare dată cånd am ocazia, discutăm.
- Vă dă sfaturi?
- I-am cerut şi sfaturi, mai degrabă legate de activitatea dumnealui ca ministru. Dumnealui a avut această experienţă înaintea mea.
- Şi dumneavoastră aţi lucrat la Bruxelles înainte. Dumnealui vă cere sfaturi?
- Îmi cerea sfaturi cand eu eram la Bruxelles şi dumnealui aici, acum s-a schimbat schimbarea, eu îi cer sfaturi cåt dumnealui e la Bruxelles şi eu sunt aici.
- Şi înţeleg că vă dă acele sfaturi pe care i le cereţi.
- Cånd poate să mi le dea, mi le dă, cånd nu poate, nu mi le dă.
- S-a vorbit foarte mult despre alegerea domnului Cioloş pentru funcţia de comisar European. Este un avantaj pentru Romånia?
- Eu cred că este un mare avantaj pentru Romånia. În primul rånd pentru recunoaşterea rolului Romåniei în Uniunea Europeană.
- Dincolo de asta. Pentru agricultura românească?
- Acest portofoliu foarte important este, cred, din punct de vedere financiar, printre primele portofolii. Faptul că i s-a acordat Romåniei acest portofoliu înseamnă o recunoaştere a Romåniei ca rol în UE, ca stat. Şi înseamnă dincolo de asta şi recunoaşterea competenţei domnului Cioloş, a recunoaşterii dumnealui ca un expert şi ca o personalitate care poate să facă un succes din acest mandat. Dacă vreţi, din punct de vedere al avantajelor pe care dumnealui le poate oferi Romåniei, eu nu văd aceste avantaje, pentru că dumnealui are acolo mandatul de a fi echidistant cu toate statele membre, de a trata toate statele membre la fel. Există un avantaj, dacă vreţi, prin faptul că dumnealui poate înţelege mult mai uşor situaţia din Romånia. Nu trebuie să-i explic particularităţile sectorului agricol romånesc şi lucruri pe care un comisar din alt stat membru poate nu le-ar fi înţeles. Că sunt foarte multe aspecte în Romånia care nu sunt comune altor state membre şi atunci eu mă pot înţelege mai uşor cu domnul Cioloş. Nu trebuie să fac un efort foarte mare de a explica situaţia.
- O ultimă întrebare. Regretaţi că aţi plecat de la Bruxelles şi aţi venit să conduceţi Ministerul Agriculturii?
- Nu.
- Este o provocare?
- Este o mare provocare.
- Credeţi că veţi reuşi ceea ce n-au reuşit foarte mulţi miniştri ai Agriculturii?
- Altfel n-aş fi venit aici. Dacă nu porneam cu convingerea că voi reuşi, n-aş fi acceptat, n-aş fi venit aici. Am venit cu entuziasm, cu determinare.
- Sunteţi printre puţinii care aveau o carieră de succes la Bruxelles, acolo printre toţi experţii şi aţi ales să veniţi aici ministru al Agriculturii, unde vin fermierii cu oaia la poarta ministerului.
- Să ştiţi că aici ai contact cu lumea reală, cu agricultura reală. Este un contact pe care-l aveam şi de acolo, dar mult mai rar.
- Mai veneau şi acolo ce-i drept.
- Mai veneau şi acolo, şi uneori mai veneau mult mai agresivi. Dacă vă uitaţi la clădirile Comisiei Europene, vedeţi că unele mai poartă nişte urme de pe la nişte demonstraţii mai violente care au avut loc acolo.
- Vă urez succes şi să sperăm că va fi un mandat de succes după multe nerealizări în acest domeniu în Romånia.
- Mi-am propus să rezolv o bună parte din ele. Am o listă de priorităţi şi cel puţin pe acele priorităţi vreau să fac paşi importanţi înainte.
- Succes!
- Mulţumesc.
