România, precaută cu porumbul modificat genetic
25/02/2010
Sursa: EVZ.ro
În România, culturile modificate genetic au o suprafaţă de numai 0,05 milioane de hectare, comparativ cu cele 64 de milioane de hecatare câte se află în prezent în Statele Unite.
Cifra plasează ţara noastră pe locul 21 din lume din puctul de vedere al culturilor de organisme modificate genetic , se arată în cadrul ultimului raport întocmit de către International Service for the Acquisition of Agri-biotech Applications (ISAAA), citat de Green Report.
În timp ce Uniunea Europeană continuă să permită cultivarea porumbului modificat, MON810, există ţări europene, precum Germania, Franta, Austria, Grecia, Ungaria, Luxemburg şi, mai recent, Bulgaria, care au interzis astfel recolte, deoarece consideră că acestea pun în pericol sănătatea populaţiei.
„România a semnat convenţia de la Cartagena privind biodiversitatea, ce include principiul precauţiei. Asta însemnă că în momentul în care există orice fel de dubiu asupra siguranţei eliberării în mediu a unui nou organism, o ţară poate să interzică cultivarea respectivului organism”, a explicat pentru Green Report Dan Craioveanu, vicepreşedintele Clubului Ecologic Transilvania.
Numeroase studii recente au arătat că organismele modificate genetic (OMG) sunt dăunătoare sănătăţii. Dintre acestea, cel mai controversat este porumbul MON810, despre care un studiu realizat de Universităţile din Rouen şi Caen demonstrează că afectează organele interne vitale - inima, rinichii şi ficatul -, acţionând în mod negativ şi asupra glandelor endocrine.
Teste – semnal de alarmă
Pentru a testa gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la pericolul asupra sănătăţii reprezentat de porumbul modificat genetic, organizaţia nonguvernamentală Agent Green a demarat în presa naţională un experiment.
Anunţul anonim publicat de respectivul ONG la rubrica de „Mica Publicitate” solicita „femei însărcinate şi femei care alăptează pentru a fi supuse în mod voluntar testelor de toxicitatea porumbului modificat genetic, MON810, pentru organele interne rinichi şi ficat”.
Ulterior, organizaţia şi-a asumat gestul şi a explicat că a ales să recurgă la acesta „pentru a atrage atenţia ministrului Mediului că porumbul modificat se comercializează în România şi că este posibil să fie consumat chiar şi de femei însărcinate sau care alăptează”.
Deşi o ordonanţă guvernamentală emisă în 2005 interzicea cultivarea culturilor modificate genetic la mai puţin de 15 kilometri distanţă de ariile naturale protejate, un an mai târziu aceste măsuri de protecţie au fost anulate printr-un alt act normativ.
Potrivit raportului citat, în prezent, suprafaţa culturilor transgenerice ajunge, la nivel mondial, la 134 de milioane de hectare, în topul producătorilor aflându-se Statele Unite şi Brazilia, cu 21,4 milioane de hectare, urmate de Argentina cu 21,3 milioane de hectare şi India cu 8,4 milioane de hectare cultivate.
În România, culturile modificate genetic au o suprafaţă de numai 0,05 milioane de hectare, comparativ cu cele 64 de milioane de hecatare câte se află în prezent în Statele Unite.
Cifra plasează ţara noastră pe locul 21 din lume din puctul de vedere al culturilor de organisme modificate genetic , se arată în cadrul ultimului raport întocmit de către International Service for the Acquisition of Agri-biotech Applications (ISAAA), citat de Green Report.
În timp ce Uniunea Europeană continuă să permită cultivarea porumbului modificat, MON810, există ţări europene, precum Germania, Franta, Austria, Grecia, Ungaria, Luxemburg şi, mai recent, Bulgaria, care au interzis astfel recolte, deoarece consideră că acestea pun în pericol sănătatea populaţiei.
„România a semnat convenţia de la Cartagena privind biodiversitatea, ce include principiul precauţiei. Asta însemnă că în momentul în care există orice fel de dubiu asupra siguranţei eliberării în mediu a unui nou organism, o ţară poate să interzică cultivarea respectivului organism”, a explicat pentru Green Report Dan Craioveanu, vicepreşedintele Clubului Ecologic Transilvania.
Numeroase studii recente au arătat că organismele modificate genetic (OMG) sunt dăunătoare sănătăţii. Dintre acestea, cel mai controversat este porumbul MON810, despre care un studiu realizat de Universităţile din Rouen şi Caen demonstrează că afectează organele interne vitale - inima, rinichii şi ficatul -, acţionând în mod negativ şi asupra glandelor endocrine.
Teste – semnal de alarmă
Pentru a testa gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la pericolul asupra sănătăţii reprezentat de porumbul modificat genetic, organizaţia nonguvernamentală Agent Green a demarat în presa naţională un experiment.
Anunţul anonim publicat de respectivul ONG la rubrica de „Mica Publicitate” solicita „femei însărcinate şi femei care alăptează pentru a fi supuse în mod voluntar testelor de toxicitatea porumbului modificat genetic, MON810, pentru organele interne rinichi şi ficat”.
Ulterior, organizaţia şi-a asumat gestul şi a explicat că a ales să recurgă la acesta „pentru a atrage atenţia ministrului Mediului că porumbul modificat se comercializează în România şi că este posibil să fie consumat chiar şi de femei însărcinate sau care alăptează”.
Deşi o ordonanţă guvernamentală emisă în 2005 interzicea cultivarea culturilor modificate genetic la mai puţin de 15 kilometri distanţă de ariile naturale protejate, un an mai târziu aceste măsuri de protecţie au fost anulate printr-un alt act normativ.
Potrivit raportului citat, în prezent, suprafaţa culturilor transgenerice ajunge, la nivel mondial, la 134 de milioane de hectare, în topul producătorilor aflându-se Statele Unite şi Brazilia, cu 21,4 milioane de hectare, urmate de Argentina cu 21,3 milioane de hectare şi India cu 8,4 milioane de hectare cultivate.
