Legatura dintre British Petroleum, geoinginerie şi Organismele Modificate Genetic
28/06/2010
Sursa: The Ecologist
Autor: Jim Thomas
British Petroleum (BP) nu va sista forajele periculoase in apa adanca: compania este inclinata spre proiecte şi mai periculoase, incluzand modificarea genetica şi distrugerea atmosferei planetei ...
Uneori trebuie sa observati tacerea. Unde a disparut Dr. Steve Koonin, Subsecretar pentru Ştiinta de la Departamentul de Energie al SUA, dupa dezastrul din Golf?
Koonin a fost familiarizat la fostul sau loc de munca, cercetator sef al BP, cu acele tehnologii care au eşuat in mod spectaculos la forajul orizonturilor din ocean. in timp ce angajatorul sau actual, Barack Obama incearca sa-şi dea seama pe cine trebuie sa traga la raspundere pentru scurgere, ar putea gasi ca fiind instructiva o revizuire a unei prezentari facute de Koonin la MIT in 2005, in care il vedem pe acesta ca oilman(om al petrolului), laudand priceperea tehnologiei companiei sale in explorarea petrolului şi productia in apele ultra adanci ale Golfului.
Mai exact, el spune ca 50 milioane de dolari la forarea unei gauri pe fundul Golfului va da un milion de barili pe zi, descriind problemele tehnice de adancime şi de presiune. Pe o nota mica pe partea de jos a slide-ului prezentarii lui se poate citi: "mediul marin aduce provocari integritatatii" – inginereşte vorbind pentru "accidente posibile".
Necunoscute cunoscute
A ştiut conducerea BP, la fel ca şi Koonin, ca forteaza limitele de siguranta ale mediului prin implementarea acestor tehnologii de forare ultra-adanca sub apa? Cu siguranta ca au ştiut. Dar, aşa cum prezentarea MIT a lui Koonin exprima in mod clar, intinderea limitelor tehnologice in zone cu risc este modul in care navigheaza BP intr-o era de varf a petrolului. Rolul mult laudat al lui Koonin la BP a fost tocmai acela de a aplica ştiinta de inalt nivel la problema scaderii rezervelor de petrol şi a crizei climatice in creştere. Koonin a condus o echipa de cercetatori care au gasit solutia extragerii mai economice a petrolului “greu de obtinut” (de exemplu: nisipurile asfaltice/de gudron, foraje de apa adanca).
Mai semnificativ, Koonin a avut un rol central in scufundarea a milioane de dolari in investitii ale BP in noul domeniu al ingineriei genetice extreme, cunoscuta sub numele de biologie sintetica, in care antreprenorii construiresc de la zero ADN-ul unor microbi cu totul noi, pentru conversia unor plantatii de zahar, campuri de porumb şi paduri in biocombustibili pentru a mentine sus economia maşinilor.
in timpul conducerii lui Koonin la BP, gigantul petrolier a investit o suma nedivulgata in Synthetic Genomics Inc (genomica sintetica) a lui Craig Venter pentru a dezvolta bacterii care sa poata fi injectate in crapaturile straturilor de carbune şi in nisipurile asfaltice pentru a elibera metan. Astfel de bacterii metanogene exista in mod natural in anumite parti din scoarta terestra, dar implicatiile ecologice ale injectarii artificiale de bacterii super puternice de creare a metanului şi potentialul unei eliberari accidentale de gaze cu efect puternic de sera in atmosfera raman sa fie studiate. Desigur BP ar contracara ca tehnologia lor experimentala nu va eşua, la fel cum nu a fost de aşteptat ca sute de mii de barili de petrol sa taşneasca din fundul marii.
Organismele sintetice
Doar cu o luna in urma, Venter a anuntat “naşterea” lui Synthia, primul organism artificial auto-reproducator, stimuland astfel investitii suplimentare in controversatul domeniu şi atragerea multor cereri pentru mai multe reglementari şi supravegherea acestor noi tehnologii. Daca am invatat un singur lucru din dezastrul BP-Halliburton-Transocean este acesta: sa nu ai incredere in cei care se folosesc de tehnologie prin intermediul sigurantei de care ar trebi sa dea dovada.
Şi apoi exista geo-ingineria - cel mai mare joc de noroc tehnologic dintre toate – pe care Koonin si BP il vad ca fiind un plan de rezerva viabil. Geoingineria se refera la schemele la scara larga aparent ciudate de a “re-construi” sistemele atmosferice şi oceanice pentru a contracara incalzirea globala. Asemenea masivelor calote, improbabil de sondat, optiunilor nucleare şi planurilor “top kill" de acum jucate in orizontul de apa adanca, astfel de sisteme au un feeling copilaresc ştiintifico-fantastic - aruncarea de fier in ocean pentru a stimula inflorirea planctonului care ar inghiti C02 sau albirea norilor pentru a reflecta lumina solara inapoi in spatiu.
Un Plan B pentru Lume
in 2008 David Eyton, Vicepreşedinte al BP pentru ştiinta şi tehnologie, a anuntat ca un nou domeniu de investigare pentru BP a fost intr-adevar geo-ingineria. "nu putem ignora amploarea provocarii", scria el, "şi noi toti trebuie sa avem un plan B in cazul in care lumea este in imposibilitatea de a stabiliza concentratiile de gaze cu efect de sera şi cele mai critice previziuni ale schimbarilor climatice sunt facute."
Optiunea preferata a BP este o propunere de a impuşca particule de sulf in atmosfera superioara pentru a imita efectul unui val vulcanic. in cazul unei eruptii vulcanice mari (cum ar fi Pinatubo in 1991) astfel de particule reflecta lumina solara inapoi in spatiu şi se reduce semnificativ temperatura Pamantului.
Steve Koonin a convocat o fraternitate de o duzina de oameni de ştiinta timp de o saptamana anul trecut, in scopul de a cerceta in detaliu agenda tehnica a ingineriei climatice de unde scurte, prin utilizarea de aerosoli stratosferici. Studiul a fost primul sponsorizat de NOVIM, un proces care pretinde a "oferi optiuni clare ştiintifice la problemele cele mai urgente ... fara a face lobby sau a tine o agenda.”
Raportul prezinta un program de cercetare de un deceniu, care incepe cu calculatoare in laborator, apoi se muta in domeniul experimentelor pentru "desfaşurare monitorizata". Obiectivul specific al raportului este de a elabora o agenda de cercetare care sa "diminueze riscul şi incertitudinea".
Desigur, ceea ce constituie un risc acceptabil atunci cand se face referire la sistemele climatice ale Pamantului, complexe, fragile şi deja afectate, ar trebui sa fie o chestiune politica, nu o simpla chestiune tehnica. Este putin probabil ca directorii companiilor de petrol şi pescarii sa raspunda in acelaşi mod. Guvernele şi popoarele din emisfera de nord şi de sud de asemenea, este probabil sa aiba pareri diferite. Femeile şi barbatii, de asemenea, s-a demonstrat ca au o atitudine diferita fata de risc.
La fel cum industria petrolului este nerabdatoare sa continuie exploatarea surselor greu accesibile de aur negru, lobby-ul din ce in ce mai vocal şi mai bine organizat al geo-inginerilor este nerabdator sa mearga mai departe cu testarea unei varietati de scheme climatice de interventie. La baza ambelor sta un orgoliul slab deghizat şi pe care ni-l dezvaluie clar catastrofa din Golf. Atat petrolul cat şi geoingineria au relatii puternice la Washington, uneori reprezentate de aceleaşi persoane. Pentru a exprima evidentul, marii petrolieri vor beneficia cu siguranta, daca atmosfera ar putea fi proiectata sa reziste la concentratii mai ridicate de gaze cu efect de sera.
Un grup tot mai mare de cetateni cer oprirea acestui gen de experimente asupra Pamantului (vezi www.handsoffmotherearth.org) şi extinderea noroiului gros negru in Golf ar trebui sa ne reaminteasca tuturor sa ii ascultam. Este prea tarziu pentru a preveni acest dezastru, dar nu prea tarziu pentru a impiedica altele.
Autor: Jim Thomas
British Petroleum (BP) nu va sista forajele periculoase in apa adanca: compania este inclinata spre proiecte şi mai periculoase, incluzand modificarea genetica şi distrugerea atmosferei planetei ...
Uneori trebuie sa observati tacerea. Unde a disparut Dr. Steve Koonin, Subsecretar pentru Ştiinta de la Departamentul de Energie al SUA, dupa dezastrul din Golf?
Koonin a fost familiarizat la fostul sau loc de munca, cercetator sef al BP, cu acele tehnologii care au eşuat in mod spectaculos la forajul orizonturilor din ocean. in timp ce angajatorul sau actual, Barack Obama incearca sa-şi dea seama pe cine trebuie sa traga la raspundere pentru scurgere, ar putea gasi ca fiind instructiva o revizuire a unei prezentari facute de Koonin la MIT in 2005, in care il vedem pe acesta ca oilman(om al petrolului), laudand priceperea tehnologiei companiei sale in explorarea petrolului şi productia in apele ultra adanci ale Golfului.
Mai exact, el spune ca 50 milioane de dolari la forarea unei gauri pe fundul Golfului va da un milion de barili pe zi, descriind problemele tehnice de adancime şi de presiune. Pe o nota mica pe partea de jos a slide-ului prezentarii lui se poate citi: "mediul marin aduce provocari integritatatii" – inginereşte vorbind pentru "accidente posibile".
Necunoscute cunoscute
A ştiut conducerea BP, la fel ca şi Koonin, ca forteaza limitele de siguranta ale mediului prin implementarea acestor tehnologii de forare ultra-adanca sub apa? Cu siguranta ca au ştiut. Dar, aşa cum prezentarea MIT a lui Koonin exprima in mod clar, intinderea limitelor tehnologice in zone cu risc este modul in care navigheaza BP intr-o era de varf a petrolului. Rolul mult laudat al lui Koonin la BP a fost tocmai acela de a aplica ştiinta de inalt nivel la problema scaderii rezervelor de petrol şi a crizei climatice in creştere. Koonin a condus o echipa de cercetatori care au gasit solutia extragerii mai economice a petrolului “greu de obtinut” (de exemplu: nisipurile asfaltice/de gudron, foraje de apa adanca).
Mai semnificativ, Koonin a avut un rol central in scufundarea a milioane de dolari in investitii ale BP in noul domeniu al ingineriei genetice extreme, cunoscuta sub numele de biologie sintetica, in care antreprenorii construiresc de la zero ADN-ul unor microbi cu totul noi, pentru conversia unor plantatii de zahar, campuri de porumb şi paduri in biocombustibili pentru a mentine sus economia maşinilor.
in timpul conducerii lui Koonin la BP, gigantul petrolier a investit o suma nedivulgata in Synthetic Genomics Inc (genomica sintetica) a lui Craig Venter pentru a dezvolta bacterii care sa poata fi injectate in crapaturile straturilor de carbune şi in nisipurile asfaltice pentru a elibera metan. Astfel de bacterii metanogene exista in mod natural in anumite parti din scoarta terestra, dar implicatiile ecologice ale injectarii artificiale de bacterii super puternice de creare a metanului şi potentialul unei eliberari accidentale de gaze cu efect puternic de sera in atmosfera raman sa fie studiate. Desigur BP ar contracara ca tehnologia lor experimentala nu va eşua, la fel cum nu a fost de aşteptat ca sute de mii de barili de petrol sa taşneasca din fundul marii.
Organismele sintetice
Doar cu o luna in urma, Venter a anuntat “naşterea” lui Synthia, primul organism artificial auto-reproducator, stimuland astfel investitii suplimentare in controversatul domeniu şi atragerea multor cereri pentru mai multe reglementari şi supravegherea acestor noi tehnologii. Daca am invatat un singur lucru din dezastrul BP-Halliburton-Transocean este acesta: sa nu ai incredere in cei care se folosesc de tehnologie prin intermediul sigurantei de care ar trebi sa dea dovada.
Şi apoi exista geo-ingineria - cel mai mare joc de noroc tehnologic dintre toate – pe care Koonin si BP il vad ca fiind un plan de rezerva viabil. Geoingineria se refera la schemele la scara larga aparent ciudate de a “re-construi” sistemele atmosferice şi oceanice pentru a contracara incalzirea globala. Asemenea masivelor calote, improbabil de sondat, optiunilor nucleare şi planurilor “top kill" de acum jucate in orizontul de apa adanca, astfel de sisteme au un feeling copilaresc ştiintifico-fantastic - aruncarea de fier in ocean pentru a stimula inflorirea planctonului care ar inghiti C02 sau albirea norilor pentru a reflecta lumina solara inapoi in spatiu.
Un Plan B pentru Lume
in 2008 David Eyton, Vicepreşedinte al BP pentru ştiinta şi tehnologie, a anuntat ca un nou domeniu de investigare pentru BP a fost intr-adevar geo-ingineria. "nu putem ignora amploarea provocarii", scria el, "şi noi toti trebuie sa avem un plan B in cazul in care lumea este in imposibilitatea de a stabiliza concentratiile de gaze cu efect de sera şi cele mai critice previziuni ale schimbarilor climatice sunt facute."
Optiunea preferata a BP este o propunere de a impuşca particule de sulf in atmosfera superioara pentru a imita efectul unui val vulcanic. in cazul unei eruptii vulcanice mari (cum ar fi Pinatubo in 1991) astfel de particule reflecta lumina solara inapoi in spatiu şi se reduce semnificativ temperatura Pamantului.
Steve Koonin a convocat o fraternitate de o duzina de oameni de ştiinta timp de o saptamana anul trecut, in scopul de a cerceta in detaliu agenda tehnica a ingineriei climatice de unde scurte, prin utilizarea de aerosoli stratosferici. Studiul a fost primul sponsorizat de NOVIM, un proces care pretinde a "oferi optiuni clare ştiintifice la problemele cele mai urgente ... fara a face lobby sau a tine o agenda.”
Raportul prezinta un program de cercetare de un deceniu, care incepe cu calculatoare in laborator, apoi se muta in domeniul experimentelor pentru "desfaşurare monitorizata". Obiectivul specific al raportului este de a elabora o agenda de cercetare care sa "diminueze riscul şi incertitudinea".
Desigur, ceea ce constituie un risc acceptabil atunci cand se face referire la sistemele climatice ale Pamantului, complexe, fragile şi deja afectate, ar trebui sa fie o chestiune politica, nu o simpla chestiune tehnica. Este putin probabil ca directorii companiilor de petrol şi pescarii sa raspunda in acelaşi mod. Guvernele şi popoarele din emisfera de nord şi de sud de asemenea, este probabil sa aiba pareri diferite. Femeile şi barbatii, de asemenea, s-a demonstrat ca au o atitudine diferita fata de risc.
La fel cum industria petrolului este nerabdatoare sa continuie exploatarea surselor greu accesibile de aur negru, lobby-ul din ce in ce mai vocal şi mai bine organizat al geo-inginerilor este nerabdator sa mearga mai departe cu testarea unei varietati de scheme climatice de interventie. La baza ambelor sta un orgoliul slab deghizat şi pe care ni-l dezvaluie clar catastrofa din Golf. Atat petrolul cat şi geoingineria au relatii puternice la Washington, uneori reprezentate de aceleaşi persoane. Pentru a exprima evidentul, marii petrolieri vor beneficia cu siguranta, daca atmosfera ar putea fi proiectata sa reziste la concentratii mai ridicate de gaze cu efect de sera.
Un grup tot mai mare de cetateni cer oprirea acestui gen de experimente asupra Pamantului (vezi www.handsoffmotherearth.org) şi extinderea noroiului gros negru in Golf ar trebui sa ne reaminteasca tuturor sa ii ascultam. Este prea tarziu pentru a preveni acest dezastru, dar nu prea tarziu pentru a impiedica altele.
