46 de organizatii si producatori cer Ministerului Mediului sa interzica OMG
08/11/2007
Sursa: Greenpeace
Bucuresti, 8 noiembrie 2007 – Organizatiile de protectia mediului din Romania au atras incepand cu anul 2002 atentia Guvernului Romaniei asupra problemelor legate de organismele modificate genetic. Au fost astfel investigate si au publicate cazuri de contaminare ce demonstreaza probleme grave legate de lipsa controlului si trasabilitatii plantelor modificate genetic (MG), produse de compania Monsanto, din camp si pana pe rafturile magazinelor alimentare. Culturile ilegale (experimente cu cartof si prun MG, culturi masive de soia MG in intreaga tara), piata neagra cu seminte, contaminarea din fabricile de procesare si alimentele MG ilegale arata ca soia MG a fost total scapata de sub control, desi cultivarea a fost interzisa incepand cu 1 ianuarie 2007. Aceste cazuri se adauga celor 142 cazuri de contaminare din lume in perioada 1996-2006. Victimele acestor cazuri de contaminare sunt mediul inconjurator, producatorii si distribuitorii care nu doresc sa utilizeze OMG in alimente si consumatorii care resping categoric OMG in farfurii. Planurile Guvernului Romaniei pentru anul 2006 au fost de descurajare a cultivarii soiei MG, dar suprafata cultivata in 2006 a fost de 130.000 ha, deci aproape ca s-a dublat fata de anul 2005 cand au fost cultivate 85.000 ha. Desi Guvernul Romaniei a interzis cultivarea de soia MG incepand cu ianuarie 2007, aceasta a fost gasita din nou cultivata ilegal in scopuri comerciale in judetele Bihor, Satu Mare, Arad si Braila. Autoritatile Romane par neputincioase de a prelua controlul asupra situatiei. OMG sunt fiinte vii si odata introduse in mediu ele se pot inmulti si pot contamina cu usurinta mediul si intreg lantul de productie.
Tocmai din cauza imposibilitatii de a controla OMG, dar si a lipsei studiilor pe termen lung, Franta – statul membru al UE cu cea mai mare productie agricola – este al saselea Guvern din Europa care a interzice cultivarea OMG. (Celelalte cinci sunt: Austria, Germania, Grecia, Ungaria si Polonia). Singura planta MG cultivata pana in prezent in Franta a fost porumbul MON810 produs de Monsanto. Presedintele Sarkozy a citat trei argumente pentru a justifica necesitatea evitarii de a cultiva plante MG:
- indoieli privind necesitatea OMG
- indoieli in legatura cu siguranta OMG pentru mediu si sanatate
- ingrijorari privind diseminarea necontrolata a OMG
Cultivarea porumbului MG – un risc major si pentru Romania
Singurul produs MG care ar fi putut fi cultivat legal in acest an era porumbul MON810 produs de compania americana Monsanto pentru a produce o toxina care combate viermele sfredelitor al porumbului (Ostrinia nubilalis). Totusi, cultivarea MON810 in Romania este ilegala. in adresa Ministerului Mediului Nr.122411/ 41635 catre Greenpeace din 16.05.2007 se mentioneaza ca: „in conformitate cu Legea 214/2002, orice cultivare de plante superioare modificate genetic se poate realiza numai in baza unei notificari. Pana in prezent, la sediul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nu a fost depusa nici o notificare privind cultivarea pentru comercializare a porumbului MON810.” Mentionez ca la data insamantarilor pentru sezonul 2007 era inca in vigoare Legea 214/2002 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea. Directiva Europeana 2001/18 a fost transpusa in legislatia din Romania si publicata in Monitorul Oficial abia la 28 iunie 2007, data la care MON810 era deja cultivat ilegal pe 332,5 hectare din 6 judete si avea 150 cm inaltime.
Ministerul Agriculturii si-a depasit atributiile care reveneau de fapt Ministerului Mediului ca autoritate competenta in domeniu, si a acordat ilegal autorizatii individuale unor cultivatori din 6 judete tinand locatiile culturilor in secret.
Contaminarea porumbului conventional si sfarsitul agriculturii ecologice?
Spre deosebire de soia, riscul contaminarii in cazul porumbului este mult mai mare datorita polenizarii cu usurinta a culturilor invecinate de porumb. Pericolul este unul urias pentru ca Romania, cu cele trei milioane hectare cultivate cu porumb in fiecare an, este liderul Europei la aceasta cultura (doar fara OMG pana in anul 2007). Porumbul MG MON810 constituie o imensa amenintare pentru patrimoniul genetic al soiurilor de porumb adaptate la conditiile de cultivare din Romania. Eliberarea in mediu a acestor noi varietati de OMG va face practic imposibila productia ecologica de porumb deoarece fluxul de gene nu poate fi controlat in mod real. in urma esecului de a controla soia transgenica, a devenit evident ca singura solutie este refuzarea cultivarii de porumb MG MON810 inainte de a contamina iremediabil si productia de porumb.
Riscuri pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor
Dovezi publicate in literatura stiintifica recenta, demonstreaza riscurile pentru mediu si sanatate, ale cultivarii si consumului porumbului MG Bt. Porumbul Bt (ca si MON810) contine o gena, care produce o toxina bacteriana oferind plantei protectie impotriva viermelui sfredelitor al porumbului. Asadar porumbul Bt este o planta pesticid. Dovezi recente oferite de Ministerul Sanatatii din Austria, descriu posibilitatea unor efecte neintentionate cauzate de toxina Bt si asupra altor organisme nevizate protejate (spre exemplu fluturii), precum si posibilitatea ca viermele sfredelitor poate capata rezistenta la aceasta toxina, ceea ce poate reduce rapid eficacitatea culturii. in plus, exista ingrijorari referitoare la lipsa de date in legatura cu efectele asupra buruienilor si ca este foarte probabil sa se ajunga la o suprautilizare de pesticide. Aceasta toxina este produsa in toate celulele plantelor, inclusiv in radacini si exista posibilitatea ca toxina Bt sa se acumuleze in concentratii mari in sol, unde afecteaza organismele prezente, si deci, sanatatea solului. Trebuie mentionat ca exista o controversa asupra sigurantei culturilor MG pentru oameni si animale. Efectele neasteptate a culturilor MG asupra oamenilor si animalelor nu pot fi excluse. Un studiu stiintific indepedent recent a aratat efecte negative asupra cobailor hraniti cu porumb MG . Autorii studiului avertizeaza ca neglijarea semnelor de toxicitate in ficatul si rinichii animalelor testate ar pune in pericol sanatatea oamenilor si animalelor.
Probleme economice pentru industria alimentara
Din cauza lipsei masurilor de control, care includ infrastructura pentru testarea, etichetarea, monitorizarea si trasabilitatea OMG, producatorii, procesatorii si distribuitorii din Romania se confrunta cu probleme semnificative in respectarea legislatiei UE. Exporturile de produse agricole si de alimente produse in Romania ar putea fi compromise, fie pentru ca nu indeplinesc standardele UE de etichetare, fie pentru ca nu indeplinesc cererile consumatorilor care resping in marea lor majoritate alimentele MG. Sondaje recente, realizate de UE, arata ca 70% dintre europeni si 67% dintre romani resping alimentele MG. Majoritatea cetatenilor din Europa sunt de opinie ca alimentele MG nu trebuie incurajate. Nu sunt acceptate si reprezinta un risc pentru societate. in consecinta, majoritatea industriilor alimentare Europene refuza folosirea organismelor MG in produsele lor si supermarket-urile nu vand la aceasta ora niciun aliment MG etichetat. Aceasta situatie va face ca fermierii romani care cultiva plante MG si industria alimentara sa isi compromita vanzarile pe piata europeana unica.
Consumatorilor li se incalca dreptul de a alege
Publicul nu este informat despre riscurile OMG sau prezenta lor in alimentele pe care le consuma. Regulamentele Uniunii Europene asupra etichetari si trasabilitati organismelor MG (1829/2003 si 1830/2003), deja aplicabile si in Romania inca din 2006, nu sunt respectate. Greenpeace a facut analize, intr-un laborator certificat in UE pentru analiza componentelor MG pentru produse alimentare din supermarket-uri ce opereaza in Romania. Rezultatele analizelor arata contaminarea alimentelor cu OMG in procente cuprinse intre 0,96 si chiar 97,3%, fara ca aceste prezente sa fie mentionate pe etichete. Aceste analize confirma faptul ca romanii sunt tratati drept cobai pentru OMG si ca autoritatile pastreaza rezultatele analizelor in secret.
Legislatia UE permite interzicerea porumbului MG MON810
Romania nu a adoptat si nu a implementat inca in legislatia nationala masuri eficiente de coexistenta pentru culturile MG cu cele conventionale si ecologice. Autorizatia pentru cultivare in UE pentru porumbul MON810 a expirat in 2007. Autorizatia a fost acordata sub vechea legislatie Europeana, care nu presupunea acelasi nivel de evaluare a riscurilor pentru mediu si sanatatea umana precum noua Directiva Europeana 18/2001.
Noua Directiva Euroepana 18/2001 permite statelor membre activarea „clauzei de salvgardare” si aplicarea interzicerilor temporare asupra OMG autorizate de UE odata cu includerea de ecosisteme noi cu caracteristici de mediu diferite in interiorul granitelor Comunitatii. Confirmarea stiintifica a noilor ecosisteme constituie baza legala pentru restrictionarea sau interzicerea temporara a porumbului MG autorizat in UE pe teritoriul noilor State Membre. incepand cu 1 ianuarie 2007, data la care Romania a aderat la UE, comunitatea europeana beneficiaza de 2 regiuni biogeografice care nu existau intre granitele vechi ale Comunitatii, regiunea biogeografica Stepica si cea a Marii Negre (Pontica) [18] pentru care nu exista studii de evaluare a impactului asupra mediului si sanatatii oamenilor, studii fara de care porumbul MG nu trebuie cultivat. La fel au procedat si vecinii nostri din Ungaria al carei teritoriu include o noua regiune biogeografica, cea Panonica, regasita si in Romania, in Campia de Vest, interzicand astfel importul si cultivarea porumbului MON810. De asemenea Directiva Europeana insista pentru evaluarea riscurilor OMG pe termen lung, studii care nu exista pana in prezent, deci Ministerul Mediului din Romania poate interzice importul si cultivarea MON810 in acord cu legislatia UE.
Este bine de stiut ca pe langa faptul ca riscurile porumbului MG pentru mediu si sanatate nu au fost evaluate in conditiile regiunilor biogeografice ale Romaniei, viermele sfredelitor al porumbului nici macar nu este un daunator semnificativ in majoritatea zonelor tarii. in zonele in care acest daunator apare, se preteaza soiurile de porumb conventional obtinute deja in institute de cercetare din Romania inca din anii '90 special pentru a combate acest vierme, soiuri cu care se pot obtine recolte la hectar similare sau chiar superioare mediei europene si care trebuie inregistrare in catalogul soiurilor din UE.
Organizatiile si producatorii care semneaza aceasta scrisoare va cer:
- sa luati masuri legale urgente pentru interzicerea importului si cultivarii de porumb modificat genetic in Romania pentru a oferi romanilor posibilitatea de a opta pentru o agricultura durabila care sa ofere alimente gustoase si sanatoase
- sa oferiti romanilor dreptul de a-si declara regiunea sau tara „zona libera de OMG”
- sa asigurati crearea si functionarea unui sistem eficient de control pentru OMG care presupune asigurarea trasabilitatii OMG pe intreg lantul de productie
Sursa: Greenpeace
Bucuresti, 8 noiembrie 2007 – Organizatiile de protectia mediului din Romania au atras incepand cu anul 2002 atentia Guvernului Romaniei asupra problemelor legate de organismele modificate genetic. Au fost astfel investigate si au publicate cazuri de contaminare ce demonstreaza probleme grave legate de lipsa controlului si trasabilitatii plantelor modificate genetic (MG), produse de compania Monsanto, din camp si pana pe rafturile magazinelor alimentare. Culturile ilegale (experimente cu cartof si prun MG, culturi masive de soia MG in intreaga tara), piata neagra cu seminte, contaminarea din fabricile de procesare si alimentele MG ilegale arata ca soia MG a fost total scapata de sub control, desi cultivarea a fost interzisa incepand cu 1 ianuarie 2007. Aceste cazuri se adauga celor 142 cazuri de contaminare din lume in perioada 1996-2006. Victimele acestor cazuri de contaminare sunt mediul inconjurator, producatorii si distribuitorii care nu doresc sa utilizeze OMG in alimente si consumatorii care resping categoric OMG in farfurii. Planurile Guvernului Romaniei pentru anul 2006 au fost de descurajare a cultivarii soiei MG, dar suprafata cultivata in 2006 a fost de 130.000 ha, deci aproape ca s-a dublat fata de anul 2005 cand au fost cultivate 85.000 ha. Desi Guvernul Romaniei a interzis cultivarea de soia MG incepand cu ianuarie 2007, aceasta a fost gasita din nou cultivata ilegal in scopuri comerciale in judetele Bihor, Satu Mare, Arad si Braila. Autoritatile Romane par neputincioase de a prelua controlul asupra situatiei. OMG sunt fiinte vii si odata introduse in mediu ele se pot inmulti si pot contamina cu usurinta mediul si intreg lantul de productie.
Tocmai din cauza imposibilitatii de a controla OMG, dar si a lipsei studiilor pe termen lung, Franta – statul membru al UE cu cea mai mare productie agricola – este al saselea Guvern din Europa care a interzice cultivarea OMG. (Celelalte cinci sunt: Austria, Germania, Grecia, Ungaria si Polonia). Singura planta MG cultivata pana in prezent in Franta a fost porumbul MON810 produs de Monsanto. Presedintele Sarkozy a citat trei argumente pentru a justifica necesitatea evitarii de a cultiva plante MG:
- indoieli privind necesitatea OMG
- indoieli in legatura cu siguranta OMG pentru mediu si sanatate
- ingrijorari privind diseminarea necontrolata a OMG
Cultivarea porumbului MG – un risc major si pentru Romania
Singurul produs MG care ar fi putut fi cultivat legal in acest an era porumbul MON810 produs de compania americana Monsanto pentru a produce o toxina care combate viermele sfredelitor al porumbului (Ostrinia nubilalis). Totusi, cultivarea MON810 in Romania este ilegala. in adresa Ministerului Mediului Nr.122411/ 41635 catre Greenpeace din 16.05.2007 se mentioneaza ca: „in conformitate cu Legea 214/2002, orice cultivare de plante superioare modificate genetic se poate realiza numai in baza unei notificari. Pana in prezent, la sediul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nu a fost depusa nici o notificare privind cultivarea pentru comercializare a porumbului MON810.” Mentionez ca la data insamantarilor pentru sezonul 2007 era inca in vigoare Legea 214/2002 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea. Directiva Europeana 2001/18 a fost transpusa in legislatia din Romania si publicata in Monitorul Oficial abia la 28 iunie 2007, data la care MON810 era deja cultivat ilegal pe 332,5 hectare din 6 judete si avea 150 cm inaltime.
Ministerul Agriculturii si-a depasit atributiile care reveneau de fapt Ministerului Mediului ca autoritate competenta in domeniu, si a acordat ilegal autorizatii individuale unor cultivatori din 6 judete tinand locatiile culturilor in secret.
Contaminarea porumbului conventional si sfarsitul agriculturii ecologice?
Spre deosebire de soia, riscul contaminarii in cazul porumbului este mult mai mare datorita polenizarii cu usurinta a culturilor invecinate de porumb. Pericolul este unul urias pentru ca Romania, cu cele trei milioane hectare cultivate cu porumb in fiecare an, este liderul Europei la aceasta cultura (doar fara OMG pana in anul 2007). Porumbul MG MON810 constituie o imensa amenintare pentru patrimoniul genetic al soiurilor de porumb adaptate la conditiile de cultivare din Romania. Eliberarea in mediu a acestor noi varietati de OMG va face practic imposibila productia ecologica de porumb deoarece fluxul de gene nu poate fi controlat in mod real. in urma esecului de a controla soia transgenica, a devenit evident ca singura solutie este refuzarea cultivarii de porumb MG MON810 inainte de a contamina iremediabil si productia de porumb.
Riscuri pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor
Dovezi publicate in literatura stiintifica recenta, demonstreaza riscurile pentru mediu si sanatate, ale cultivarii si consumului porumbului MG Bt. Porumbul Bt (ca si MON810) contine o gena, care produce o toxina bacteriana oferind plantei protectie impotriva viermelui sfredelitor al porumbului. Asadar porumbul Bt este o planta pesticid. Dovezi recente oferite de Ministerul Sanatatii din Austria, descriu posibilitatea unor efecte neintentionate cauzate de toxina Bt si asupra altor organisme nevizate protejate (spre exemplu fluturii), precum si posibilitatea ca viermele sfredelitor poate capata rezistenta la aceasta toxina, ceea ce poate reduce rapid eficacitatea culturii. in plus, exista ingrijorari referitoare la lipsa de date in legatura cu efectele asupra buruienilor si ca este foarte probabil sa se ajunga la o suprautilizare de pesticide. Aceasta toxina este produsa in toate celulele plantelor, inclusiv in radacini si exista posibilitatea ca toxina Bt sa se acumuleze in concentratii mari in sol, unde afecteaza organismele prezente, si deci, sanatatea solului. Trebuie mentionat ca exista o controversa asupra sigurantei culturilor MG pentru oameni si animale. Efectele neasteptate a culturilor MG asupra oamenilor si animalelor nu pot fi excluse. Un studiu stiintific indepedent recent a aratat efecte negative asupra cobailor hraniti cu porumb MG . Autorii studiului avertizeaza ca neglijarea semnelor de toxicitate in ficatul si rinichii animalelor testate ar pune in pericol sanatatea oamenilor si animalelor.
Probleme economice pentru industria alimentara
Din cauza lipsei masurilor de control, care includ infrastructura pentru testarea, etichetarea, monitorizarea si trasabilitatea OMG, producatorii, procesatorii si distribuitorii din Romania se confrunta cu probleme semnificative in respectarea legislatiei UE. Exporturile de produse agricole si de alimente produse in Romania ar putea fi compromise, fie pentru ca nu indeplinesc standardele UE de etichetare, fie pentru ca nu indeplinesc cererile consumatorilor care resping in marea lor majoritate alimentele MG. Sondaje recente, realizate de UE, arata ca 70% dintre europeni si 67% dintre romani resping alimentele MG. Majoritatea cetatenilor din Europa sunt de opinie ca alimentele MG nu trebuie incurajate. Nu sunt acceptate si reprezinta un risc pentru societate. in consecinta, majoritatea industriilor alimentare Europene refuza folosirea organismelor MG in produsele lor si supermarket-urile nu vand la aceasta ora niciun aliment MG etichetat. Aceasta situatie va face ca fermierii romani care cultiva plante MG si industria alimentara sa isi compromita vanzarile pe piata europeana unica.
Consumatorilor li se incalca dreptul de a alege
Publicul nu este informat despre riscurile OMG sau prezenta lor in alimentele pe care le consuma. Regulamentele Uniunii Europene asupra etichetari si trasabilitati organismelor MG (1829/2003 si 1830/2003), deja aplicabile si in Romania inca din 2006, nu sunt respectate. Greenpeace a facut analize, intr-un laborator certificat in UE pentru analiza componentelor MG pentru produse alimentare din supermarket-uri ce opereaza in Romania. Rezultatele analizelor arata contaminarea alimentelor cu OMG in procente cuprinse intre 0,96 si chiar 97,3%, fara ca aceste prezente sa fie mentionate pe etichete. Aceste analize confirma faptul ca romanii sunt tratati drept cobai pentru OMG si ca autoritatile pastreaza rezultatele analizelor in secret.
Legislatia UE permite interzicerea porumbului MG MON810
Romania nu a adoptat si nu a implementat inca in legislatia nationala masuri eficiente de coexistenta pentru culturile MG cu cele conventionale si ecologice. Autorizatia pentru cultivare in UE pentru porumbul MON810 a expirat in 2007. Autorizatia a fost acordata sub vechea legislatie Europeana, care nu presupunea acelasi nivel de evaluare a riscurilor pentru mediu si sanatatea umana precum noua Directiva Europeana 18/2001.
Noua Directiva Euroepana 18/2001 permite statelor membre activarea „clauzei de salvgardare” si aplicarea interzicerilor temporare asupra OMG autorizate de UE odata cu includerea de ecosisteme noi cu caracteristici de mediu diferite in interiorul granitelor Comunitatii. Confirmarea stiintifica a noilor ecosisteme constituie baza legala pentru restrictionarea sau interzicerea temporara a porumbului MG autorizat in UE pe teritoriul noilor State Membre. incepand cu 1 ianuarie 2007, data la care Romania a aderat la UE, comunitatea europeana beneficiaza de 2 regiuni biogeografice care nu existau intre granitele vechi ale Comunitatii, regiunea biogeografica Stepica si cea a Marii Negre (Pontica) [18] pentru care nu exista studii de evaluare a impactului asupra mediului si sanatatii oamenilor, studii fara de care porumbul MG nu trebuie cultivat. La fel au procedat si vecinii nostri din Ungaria al carei teritoriu include o noua regiune biogeografica, cea Panonica, regasita si in Romania, in Campia de Vest, interzicand astfel importul si cultivarea porumbului MON810. De asemenea Directiva Europeana insista pentru evaluarea riscurilor OMG pe termen lung, studii care nu exista pana in prezent, deci Ministerul Mediului din Romania poate interzice importul si cultivarea MON810 in acord cu legislatia UE.
Este bine de stiut ca pe langa faptul ca riscurile porumbului MG pentru mediu si sanatate nu au fost evaluate in conditiile regiunilor biogeografice ale Romaniei, viermele sfredelitor al porumbului nici macar nu este un daunator semnificativ in majoritatea zonelor tarii. in zonele in care acest daunator apare, se preteaza soiurile de porumb conventional obtinute deja in institute de cercetare din Romania inca din anii '90 special pentru a combate acest vierme, soiuri cu care se pot obtine recolte la hectar similare sau chiar superioare mediei europene si care trebuie inregistrare in catalogul soiurilor din UE.
Organizatiile si producatorii care semneaza aceasta scrisoare va cer:
- sa luati masuri legale urgente pentru interzicerea importului si cultivarii de porumb modificat genetic in Romania pentru a oferi romanilor posibilitatea de a opta pentru o agricultura durabila care sa ofere alimente gustoase si sanatoase
- sa oferiti romanilor dreptul de a-si declara regiunea sau tara „zona libera de OMG”
- sa asigurati crearea si functionarea unui sistem eficient de control pentru OMG care presupune asigurarea trasabilitatii OMG pe intreg lantul de productie
